Adevărul a-l cunoaște
E mai mult decât simțire.
Adevăr cine găsește
În har și credință crește
Că e din dumnezeire
Și-l pătrunde prin trăire.

A cunoaște religiune
Bine e și nu-i urât.
A umbla în fapte bune
Și-a veghea în rugăciune
E mai mult decât atât:
E-un potrivnic doborât!

Precum soarele de lună
E mult deosebit,
Tot la fel religia bună
Ce-i numită și străbună
Are temei deosebit
De-Adevărul cel slăvit.

Fii modest de dimineață
Și respectă-L cât vei fi.
Ceea ce nu poți în viață
Să combați cu siguranță
Nu respinge, nu primi
Până te vei lămuri.

Nu gândi că tu știi totul,
Ci apleacă-te smerit,
C-adevăru-l știe totul
Numai Dumnezeu, nu omul.
Numai Domnul negreșit,
Eu ca om pot fi greșit.

Numele ce voi mi-l puneți
Astăzi nu-i numele meu.
Chipul ce-acuma-l priviți
Altfel fi-va printre sfinți.
Ce se vede-acuma nu sunt eu
Altfel fi-voi sus la Dumnezeu.

Astăzi, sunt așa, ieri eram altfel.
Mâine, altfel o s-arăt.
Când n-am să mai fiu la fel,
Veți vedea un alt model
Cum am fost cu-adevărat
Când prin lume am umblat.

Doamne, fă cărarea noastră
Pentru alții un model,
Cât vom fi prin zare-albastră,
Ca și pasărea măiastră
Toți s-avem un singur țel:
De a ne-ntâlni cu El.
Amin.
(Luni, 30 martie 2020)